Brașov, Romania

Brașov, Romania

           Municipiu și reședință de județ, Brașovul se află în inima României, mai exact în Depresiunea Brașovului din Transilvania, ocrotit de curbura interioară a Carpaților. Orașul situat la cea mai mare altitudine, datorită prezenței masivului Postăvaru, Brașovul tronează încă din 1203 în centrul țării, dezvoltându-se și crescând la fel de frumos și puternic precum stema orașului. Sub forma actuală, stema orașului Brașov este alcătuită dintr-un trunchi de copac cu 13 rădăcini, așezat sub o coroană, deasupra unui scut albastru. Cele 13 rădăcini semnifică cele 13 comune ale Țării Bârsei, iar coroana cu 7 turnuri este însemnul specific pentru municipiile reședință de județ. Această stemă a Brașovului, compusă din elemente denumite și arme vorbitoare, are rolul de a sugera prin imagini numele cetății vechi, Corona, dar semnifică și faptul că în Brașov, orașul cetate, înțelepciunea și puterea vor conduce întotdeauna.

Știți expresia aceea, ”era frumos ca o zi de vară”, așa-i? Ei bine, în Brașov nu e frumos doar în anotimpurile calde!

           Varietatea de denumiri cu care orașul Brașov este amintit de-a lungul timpului denotă diversitatea culturală constant prezentă în oraș, diversitate care a dus la o dezvoltare rapidă. Brașov sau Orașul-Coroană, Kronstadt în germană, Brassó în maghiară, în hărțile vechi Brastovia sau Braßov, Kruhnen în dialect săsesc și Corona în latină, orașul Brașov a fost un punct central și de importanță al țării nu doar datorită poziției geografice. Între 8 septembrie 1950 și 24 decembrie 1960 orașul Brașov a fost atins de blocul socialist și al său cult al personalității lui Iosif Visarionovici Stalin, Brașovul fiind cunoscut sub numele de Orașul Stalin.

           Luând naștere în urma unirii a mai multor nuclee importante, Bartholomä, Martinsberg, Corona, Șcheii Brașovului, Blumăna, Noua, Dârste și Stupini, orașul Brașov a avut nevoie încă de timpuriu de o apărare aspră, împotriva invaziilor tătare. Astfel, a fost construită cetatea Brassovia, apoi, când aceasta a fost dărâmată, materialele rămase au folosit la întărirea cetății medievale cu 8 bastioane și 32 de turnuri de apărare. Brașovul, protejat fiind de o cetate cu trei rânduri de ziduri și un șanț de apărare cu apă, a avut posibilitatea de a se dezvolta atât pe plan cultural, cât și în ceea ce privește producția și industria. În 1424 blănarii din orașul Brașov înființează primul statut de breaslă, iar până în anul 1798 existau în Brașov 43 de bresle, printre care fierarii, funarii, curelarii, tăbăcarii, aurarii, lăcătușii, țesătorii, armurierii și lânarii. De asemenea, efectul unirii nucleelor mai sus menționate, dar și poziția centrală a Brașovului au determinat creșterea populației săsești în oraș, motiv pentru care orașul Brașov a intrat în Universitatea Săsească, confirmând coloniștilor germani o serie de privilegii, majoritatea fiind menținute pe tot parcursul Evului Mediu. De amintit este înființarea primei uzine electrice ale orașului, în 1930, fiind urmată de o perioadă înfloritoare pentru dezvoltarea industrială a Brașovului. În perioada interbelică a fost înființată fabrica de avioane I.A.R, unde s-au produs primele avioane românești folosite în cel de-al doilea Război Mondial, iar după aceasta fabrica a fost transformată în uzină de tractoare. De asemenea, Brașovul are o tradiție a fabricilor de bere chiar din cele mai vechi timpuri, dar și a fabricilor de locomotive, vagoane, camioane și tractoare, orașul făcându-i cinste poziției centrale și cu ajutorul fabricii de ciocolată Poiana și Întreprinderii de Produse Cosmetice Nivea. Lucrătorii din industria brașoveană s-au revoltat împotriva regimului comunist, lucrătorii din Întreprinderea de Autocamioane fiind primii care au avut curajul să își exprime nemulțumirea față de salarii și de condițiile de trai, iar în timpul Revoluției din 1989 Brașovul deține titlul de oraș-martir.

             Dezvoltarea culturală a început în orașul Brașov odată cu înființarea primei tipografii, urmată de înființarea primului gimnaziu din localitate de către Johannes Honterus. În 1559 este tipărită prima carte în limba română, de către Diaconul Coresi, în același loc în care au avut loc primele cursuri în limba română, la Prima Școală Românească, cu care Brașovul încă se mândrește. Tot la Brașov a luat naștere și ziarul Gazeta de Transilvania, în redacția lui George Barițiu, această gazetă brașoveană fiind primul ziar românesc din Marele Principat al Transilvaniei. De asemenea, oameni importanți ai vremii, emblemele culturii românești, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Costache Negri, au redactat Prințipurile noastre pentru reformarea patriei, în timpul Revoluției Pașoptiste.

             Geografic, Depresiunea Brașovului este cea mai întinsă depresiune din Carpații României. În sudul județului Brașov se întind Munții Făgăraș, Tagla, Piatra Craiului, Leaota, Bucegi, care aparțin grupei Carpaților Meridionali și Munții Postăvaru, Piatra Mare, Baiului, Ciucaș, Întorsurii Buzăului, care aparțin grupei sudice a Carpaților Orientali. Aproape în mijlocul județului se întind Munții Perșani, care despart cele două depresiuni care cuprind cea mai mare parte a județului Brașov, Depresiunea Brașovului de Depresiunea Făgărașului. Postăvaru este renumit prin stațiunea turistică Poiana Brașov, situată la aprox. 1000 de meri altitudine, cunoscută în lume pentru practicarea sporturilor de iarnă. La poalele Tâmpei, o ramificație de 955 de metri a Postăvarului, s-a dezvoltat orașul Brașov. În trecut, tot teritoriul județului Brașov a fost acoperit de păduri, acestea coborând pana la șes. Marea majoritate a pădurilor a făcut loc terenurilor arabile și de pășune încă din anii 1500-1600. Poziția centrală îi oferă Brașovului, din nou, un avantaj, clima temperată prezentă în oraș permițând atât localnicilor, cât și turiștilor, să se bucure atât de drumeții montane cât și de sporturi de iarnă.

              De asemenea, turiștii care aleg Brașovul, în ultimul timp din ce în ce mai mulți, se pot bucura de arhitectura specifică brașoveană, de muzee, dar și de teatru și operă. Muzeul de Istorie, Poarta Șchei, Biserica Neagră, Casa Mureșenilor, Prima Școală Românească sunt doar câteva dintre monumentele care trebuie vizitate de oricine se găsește în Brașov. Datorită, de asemenea, poziției centrale, turiștii care petrec mai mult timp în orașul Brașov și epuizează obiectivele turistice, deși nu îți ajunge o viață de om să descoperi și să te bucuri de minunățiile orașului, au posibilitatea de a vizita foarte ușor împrejurimile, precum Castelul Bran, cetatea de la Râșnov și multe biserici fortificate. Desigur, dezvoltarea orașului fiind constantă, oricine se poate bucura și de distracții nocturne, cafenele liniștite și restaurante dintre cele mai bune.

             Orașul-Coroană, Brașov, își deschide larg porțile cetății pentru oricine dorește să se aventureze și să descopere un punct central, un oraș cu istorie și tradiție, un oraș modern, pe cât de liniștit, pe atât de complex. Vă așteptăm!

             Pentru experințe culinare autentice poți rezerva în siguranță aici

Sugestii in Brașov, Romania